Ministrul Educației, Daniel David, a prezentat luni, într-o conferință de presă, o reformă majoră a sistemului de titularizare, care vizează schimbarea modului în care profesorii intră și rămân în sistemul public de învățământ. Propunerea este detaliată în Raportul QX, un document strategic ce conține analize și recomandări pentru modernizarea educației și cercetării din România.
Conform noii viziuni, accesul în cariera didactică va fi condiționat de un examen național de „licențiere”, organizat de Ministerul Educației. Profesorii care obțin nota minimă 7 la acest examen vor deveni licențiați în sistem și vor putea participa la concursuri pentru ocuparea de posturi – fie organizate de școli, fie prin centre regionale, după modelul rezidențiatului medical.
„Toți candidații care obțin cel puțin nota 7 devin licențiați în cariera didactică, înregistrându-se în Registrul Național al Cadrelor Didactice și având automat dreptul de a ocupa un post pe durată determinată în sistem, în funcție de performanța obținută la examen și în limita locurilor disponibile”, se arată în Raportul QX.
Angajare temporară, urmată de evaluări anuale
În noul sistem, titularizarea nu va mai fi acordată automat. Cadrele didactice vor fi angajate inițial pe durată determinată, cu contracte reînnoite anual în funcție de performanță. Evaluările vor fi realizate după o metodologie unitară, implicând nu doar conducerea școlii, ci și feedback din partea colegilor, părinților și chiar elevilor.
„Vom crea o metodologie-cadru prin care evaluarea să nu fie făcută doar de director sau profesor, ci să fie una complexă: cu feedback de la părinți, colegi, chiar elevi”, a declarat ministrul Daniel David.
Această etapă are rolul de a testa și valida profesionalismul profesorilor înainte ca aceștia să devină titulari în sistem.
Titularizarea, doar după 4–5 ani de activitate și evaluări pozitive
Abia după o perioadă de patru până la cinci ani de activitate didactică și în urma evaluărilor pozitive, profesorii vor putea obține un contract pe perioadă nedeterminată, în funcție de viabilitatea postului ocupat.
„Transformarea din «determinată» în «nedeterminată» se face pe baza unei evaluări de calitate, realizată chiar de școala în care profesorul lucrează”, se precizează în raport.
Totuși, chiar și după titularizare, stabilitatea postului nu va fi garantată „până la pensie”.
„După ce ai atins vechimea necesară pentru titularizare, trebuie să treci prin evaluări periodice la fiecare 5 ani. Dacă nu mai atingi standardele în maximum doi ani, contractul încetează să fie pe durată nedeterminată”, a explicat Daniel David.
Evaluări și pentru profesorii deja titulari
Reforma propusă introduce evaluări obligatorii o dată la cinci ani pentru toți profesorii titulari din sistemul public. Scopul este menținerea unui standard de calitate uniform și adaptarea continuă a personalului didactic la cerințele actuale ale educației.
Suplinirea, doar ca soluție temporară
Pentru candidații care nu obțin nota 7, dar iau între 5 și 6,99, există posibilitatea ocupării posturilor rămase vacante în regim de suplinitori, cu condiția ca rezultatele să fi fost obținute în ultimii trei ani.
Reforma caută un echilibru între protecție și performanță
Daniel David a subliniat că intenția reformei nu este eliminarea stabilității din sistem, ci crearea unui echilibru între protecția locului de muncă și exigența profesională.
„Actualul sistem oferă stabilitate, dar este prea birocratic și ineficient. Avem profesori valoroși care trebuie să repete de mai multe ori concursurile pentru a accede la un post potrivit. Propunerea noastră păstrează avantajele, dar elimină blocajele”, a concluzionat ministrul.
Raportul QX urmează să fie dezbătut public și, ulterior, transpus în politici și acte normative, dacă va fi aprobat de Guvern și Parlament. Reforma vine într-un moment în care sistemul educațional românesc este puternic criticat pentru lipsa de performanță, iar rezultatele elevilor la testele internaționale continuă să ridice semne de întrebare privind calitatea predării.
